Estalón Rána Nólemar – Cel care păstrează lumina memoriei, și Paladin cel care și-a amintit

Se spune că, după întoarcerea Luminii în Pământurile Neuitării, când Umbra Mare fusese alungată din inimile oamenilor și din inimile pădurilor, în Valinorul uitat de muritori, s-a trezit un suflet ce nu era nici din stirpea Zeilor, nici din cea a Elfilor, nici dintre Oameni. El s-a născut dintr-o lacrimă căzută din ochiul lui Varda Elentári, în vreme ce contempla rănile lumii. Acea lacrimă, căzută peste pământul uitat, s-a transformat în Estalón, ființă a memoriei și a dorului.

El a fost chemat de Rána, adică Luna, călătoarea singuratică a cerurilor, și de atunci i-a purtat numele. Nu ca pe o stăpână, ci ca pe o soră — căci el, asemenea ei, umbla prin întuneric, luminând fără să ardă, aducând aminte celor ce uită.

Nólemar, lăcașul înțelepciunii și al amintirilor neîntinate, a fost sălașul său. Acolo, Estalón aduna toate poveștile pierdute ale lumii: numele celor căzuți în uitare, jurămintele nespuse, visurile celor care n-au mai apucat să le viseze. El nu judeca, nici nu schimba lumea. El păstra.

Pe pergamente de stele și în scoarțele arborilor din pădurile de lumină, a însemnat viața regilor, tăcerea eroilor, trădările și iertările, suferințele celor ce-au murit în tăcere și cântecele celor ce au iubit în ascuns.

Dar lumea, cum o știi, nu e doar lumină. A venit vremea în care și Păstrătorul a trebuit să meargă în Umbre, printre oameni. Nu pentru a le dicta istoria — ci pentru a nu-i lăsa s-o uite.

Unii l-au crezut profet. Alții l-au numit rătăcitor. Cei mai mulți n-au știut că există, dar cu toții l-au simțit când au privit Luna într-o noapte tăcută și au simțit, pentru o clipă, că cineva îi ține minte.

Doar Paladin știa cine e Estalon cu adevărat.

Paladin este unul din puținii care și-a amintit sensul vieții lui. Paladin a citit Arhivele Memoriei, scrise în Cartea Creației. Estalón Rána Nólemar – Cel care păstrează lumina memoriei, și Paladin cel care și-a amintit. Unul care a citit Arhiva și unul care aude Șoapta Memoriei și o duce mai departe. Așa cum nu poți opri vântul, nu poți opri Șoapta și nu poți lua ceea ce a citit Paladin.